luni, 6 august 2012

Verbul : introducere, conjugare

Acesta este primul articol dintr-o serie în care vom discuta în detaliu despre verb în limba germană. În germană, verbele au aceleași categorii gramaticale ca și în limba română și anume: timp, mod, persoană și număr. În acest articol vom vorbi despre conjugarea verbelor, adică despre formele pe care acesta le ia.

Conjugarea verbelor

În dicționar, verbele sunt date în forma de infinitiv, care se termină fie în -en sau -n (ex. kaufen, singen, wandern). Dacă eliminăm terminație -(e)n, obținem rădăcina verbului. De la această rădăcină se obțin formele verbului la diferitele categorii gramaticale, prin adăugarea unor terminații și uneori schimbarea unei vocale.

  • nr. și persoana verbului La fel ca în limba română, între verb și subiect există o corespondență, realizată prin terminații adăugate la rădăcină.
    Per. IPer. IIPer. III
    singularich kaufedu singster/sie/es wandert
    pluralwir kaufenihr singtsie wandern

    Verbele care au o corespondență cu subiectul, care se acordă cu subiectul se numesc verbe finite.

  • timpul acțiunii, a procesului indicat de verb

    Timpul se indică tot prin terminații (și uneori schimbarea vocalei).

    PrezentImperfect
    ich kaufeich kaufte
    du singstdu sangst
    er wanderter wanderte

    Limba germană are două timpuri verbale simple (formate printr-un singur cuvânt), prezentul și imperfectul ilustrate mai sus. Celelalte timpuri sunt timpuri compuse realizate prin verbele auxiliare haben, sein, werden și participiu trecut, sau infinitivul verbului.

    PerfectMai mult ca perfectulViitor
    ich habe gekaufter hatte gekauftsie werden kaufen
    ich habe gesungener hatte gesungensie werden singen
    ich habe gewanderter hatte gewandertsie werden wandern

    Problema utilizării timpurilor verbale este tratată în articolul timpuri verbale.

  • modul verbului

    Modul verbal indică dacă verbul arată un adevăr(o certitudine), o posibilitate sau o comandă. Germana are astfel trei moduri :

    • indicativ - fapt
    • conjunctiv - posibilitate
    • imperativ - comandă
    indicativconjunctivimperativ
    sie kauftsie kauftkaufe!
    sie singtsie sängesingt!
    sie sind gewandertsie würden wandernwandern Sie!

    Aici vom vorbi mai mult despre modurile verbale.

  • realția dintre verb și restul propoziției - diateza

    Vorbim aici despre diateza verbului (în principiu diateza activă și cea pasivă). Germana are două forme de pasiv, formate cu participiul perfect al verbului și verbulul auxiliar werden(pasivul cu werden) sau sein (pasivul cu sein):

    activpasiv cu werdenpasiv cu sein
    Sie zerstören die StadtDie Stadt wird zerstörtDie Stadt ist zerstört
    Er kaufte das BuchDas Buch wurde gekauftDas Buch war gekauft

    Mai multe detalii în articolul despre pasiv.

  • Participiul și infinitivul

    Aceste forme ale verbelor nu au o corespondență cu subiectul și prin urmare nu sunt finite. După cum am observat, ele pot intra în alcătuirea unor timpuri verbale compuse, dar vom discuta în detaliu despre utilizarea lor în articolul următor.

    infinitivparticipiu prezentparticipiu trecut
    kaufenkaufendgekauft
    singensingendgesungen
    wandernwanderndgewandert

Verbe slabe. Verbe tari

Există două tipuri principale de cojugare în germană, tare și slabă. Principala diferență se observă în formarea imperfectului:

  • verbele slabe primesc -te la rădăcină
    • kaufen - kaufte
    • machen - machte
    • wandern - wanderte
  • verbele tari modifică vocala din rădăcină
    • greifen - griff
    • fliegen - flog
    • singen - sang

    Majoritatea verbelor sunt slabe, regulare. Există mult mai puține verbe tari, dar majoritatea sunt foarte des întâlnite. Singura metodă de a știi dacă un verb este tare sau slab este de a-i învăța formele principale (infinitivul, imperfectul pers. I sg, part. perfect).

    Câteva verbe tari și neregulate veți găsi în articolul acesta. În general însă, majoritatea schimbărilor de vocală din rădăcina verbului (Ablaut) urmăresc câteva reguli simple, pe care le puteți observa în tabelul de mai jos:

    Schimbarea vocaleiExemplu
    ei - ie - iebleiben - blieb - geblieben
    ei - i - igreifen - griff - gegriffen
    i - a - usingen - sang - gesungen
    i - a - oschwimmen - schwamm - geschwommen
    ie - o - ofliegen - flog - geflogen
    e - a - ohelfen - half - geholfen
    e - a - egeben - gab - gegeben
    e - o - ofechten - focht - gefochten
    a - u - afahren - fuhr - gefahren
    a - ie - afallen - fiel - gefallen

Există și alte câteva verbe neregulare

  • câteva verbe slabe neregulate schimbă vocala la imperfect și participiu trecut(terminațiile normale ale verbelor slabe nu se schimbă).:
    • kennen - kannte - gekannt
    • bringen - brachte - gebracht
    • rennen - rannte - gerannt
    • denken - dachte - gedacht
  • câteva verbe tari neregulate schimbă atât consoană cât și vocală la imperfect și participiu trecut:
    • gehen - ging -gegangen
    • leiden -litt - gelitten
    • stehen - stand - gestanden
    • ziehen - zog - gezogen
  • verbele modale și wissen

    Cele 6 verbe modale (dürfen, können, mögen, müssen, sollen, wollen) și verbul wissen au forme de prezent neregulate. Multe dintre ele schimbă și o vocală la imperfect sau participiu trecut. Toate formele sunt prezentate în tabelul de pe pagina timpuri verbale.

    • können - er kann, wir können - konnte, gekonnt
    • müssen - er muss, wir müssen - musste - gemusst
    • wissen - er weiß, wir wissen - wusste - gewusst
  • Verbele haben, sein, werden

    Aceste verbe sunt complet neregulate, și deoarece ele joacă atât un roluri de verbe predicative, cât și verbe auxiliare ele trebuiesc învățate la toate formele. Formele pot fi găsite la pagina de timpuri verbale.

Corespondența dintre subiect și verb

După cum am explicat mai sus, verbul finit se "acordă" cu subiectul ca persoană și număr. Mai jos sunt prezentate alte câteva reguli în această privință:

  1. Dacă subiectul este o propoziție secundară, verbul stă la persoana a III-a singular. (același lucru se întâmplă cu construcții infinitivale)
    Dass sie nichts tut, ärgert mich sehr.
    Mă enervează că ea nu face nimic.
    Sie wiederzusehen hat mich gefreut.
    M-am bucurat să o revăd.
  2. Dacă verbul sein este urmat de un substantiv la plural (ca nume predicativ), verbul are forma de plural, chiar dacă subiectul este la singular:
    Mein Lieblingsobst sind Kirschen..
    Fructele mele favorite sunt cireșele.

    De remarcat în special în combinație cu subiecte precum es, das sau alte pronume de gen neutru.

    Was sind das für Vögel?
    Sind es deine Handschuhe?
  3. Dacă subiectul este unul multiplu, verbul stă de obicei la plural:
    Andreas und sein Bruder sind gekommen.
  4. Dacă subiectul este format din mai multe substantive legate prin conjuncții disjunctive (sau). De remarcat construcția entweder oder
    Entweder Helmut oder Hans wir mir helfen.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu