Propoziţia subordonată

O propoziţie subordonată este o propoziţie care are nevoie de o propoziţie principală, pentru a avea un înţeles complet:

Ich habe mich geärgert, weil er so spät gekommen ist.

M-am enervat, pentru că el a venit atât de târziu.

"weil er so spät gekommen ist" este propoziäia subordonată în exemplul de mai sus.

O propoziţie subordonată se desparte de cea principală printr-o virgulă.

Verbul conjugat este aproape întotdeauna pe ultima poziţie într-o propoziţie subordonată (vezi secţia ortografie şi convenţii). Propoziţia principală este legată de cea subordonată printr-o conjucţie subordonatoare precum, dass(că):

Wir wussten nicht, dass er die Arbeit schon gemacht hatte.

Noi nu ştiam că el a făcut deja treaba.

În exemplul de mai sus se observă că participiul perfect precede verbul conjugat.

Alte conjuncţii subordonatoare comune sunt:

als ob	ca şi cum
bevor	înainte
bis	până când
da	deoarece / de când
dammit	astfel încât
nachdem	după
ob	dacă
obgleich / obwohl	deşi
ohne dass/ ohne ... zu	fără ca
sobald	îndată ce
seit, seitdem	de când
solange	cât timp
während	cât timp
weil	pentru că
wenn	dacă

Weil es heute regnet, dürfen wir nicht draußen spielen.

Pentru că azi plouă, noi nu avem voie să ne jucăm afară.

Uli ging gestern Abend in die Kneipe, obwohl er kein Geld hatte.

Uli a mers aseară în cârciumă, deşi eu nu avea bani.

Uneori, conjucţia dass poate fi omisă. În acest caz, verbul conjugat nu trece pe ultimul loc:

Ich glaube, dass er gestern krank war.

Ich glaube, er war gestern krank.

Deseori, subordonata este plasată înainte de prop. principală. Verbul conjugat din prop principală îşi păstrează locul doi:

Da wir nun mitten in einer Großstadt wohnen, gehen wir selten wandern.

Pentru că acum locuim în centrul unui oraş mare, mergem rar la plimbare.

În cazul în care se foloseşte un verb modal la un timp ce necesită un verb auxiliar, în propoziţia subordonată vor exista cel puţin trei verbe. În acest caz, verbul conjugat stă în faţa celorlaltor verbe:

Ich bin sicher, dass wir uns die Reise nächstes Jahr werden leisten können.

Sunt sigur că ne vom permite excursia de anul viitor.

Wenn er uns wirklich hätte sehen wollen, wäre er wohl ein bißchen früher aufgestanden, oder?

Dacă chiar ar fi vrut să ne vadă, s-ar fi trezit mai devreme, nu crezi?

Construcţiile infinitivale(care conţin verbe precedate de zu) sunt de obicei plasate în exteriorul propoziţiei principale:

Ich habe versucht(,) das Buch zu lesen.

Am încercat să citesc cartea.

Acelaşi lucru se întâmplă la verbele cu particulă separabilă. De cele mai multe ori, construcţia infinitivală e plasată la sfârşit.

Er hörte auf zu singen.

El a încetat să cânte.

Dacă als sau wie sunt folosite într-o comparaţie, aceasta este plasată după verbul conjugat.

Du weißt ja, dass er schneller läuft als ich.

Tu ştii că el aleargă mai repede ca mine.

Topica - propoziţii principale

Deşi limba germană are un set de reguli stricte ce ţin de ordinea cuvintelor, topica nu determină de una singură înţelesul unei propoziţii. Prin urmare, aceste reguli trebuie luate în considerare în paralel cu sistemul de cazuri.

1. Propoziţii simple. Propoziţii principale

O propoziţie simplă este o afirmaţie care nu conţine întrebări sau strigări (vezi modul imperativ). Regula de bază la acest tip de propoziţii este că verbul conjugat este întotdeauna al doilea element, stă pe locul 2.

Sie spielen mit meiner kleinen Schwester.

Ei se joacă cu sora mea mică.

În exemplul de mai sus, spielen este verbul conjugat.

Poate exista un singur verb conjugat în orice propoziţie în limba germană ; verbele la mod infinitiv sau participiu nu sunt verbe de conjugat.

Sie werden wohl erst nachts ankommen.

Probabil nu veţi ajunge înainte de venirea nopţii.

Wir haben den Film schon gesehen.

Noi am văzut deja filmul.

În exemplele de mai sus, werden şi haben sunt verbele conjugate.

Verbul stă pe poziţia a doua indiferent de ce parte de propoziţie se află pe prima poziţia, fie ea subiect sau nu. Astfel, celelalte elemente care pot sta pe prima poziţie sunt:

• adverbe sau locuţiuni adverbiale (vezi pagina referitoare la adverbe)
  Morgen wird es schon zu spät sein.
  Mâine va fi deja prea târziu.
  Vor zwei Wochen kaufte ich mir ein neues Auto.
  Mi-am cumpărat o maşină nouă acum două săptămâni.
• o locuţiune substantivală
  Diesen alten VW kaufst du?!
  Cumperi VW-ul ăsta vechi?!
• un pronume
  Uns war das Haus zu teuer.
  Casa a fost prea scumpă pentru noi.
• un substantiv sau locuţiune substantivală cu rol de nume predicativ (cu vb. sein/werden/bleiben), la caz nominativ:
  Ein berühmter Politiker ist er bestimmt nicht geworden.
  Cu siguranţă nu a devenit un politician faimos.
• un verb la infinitiv sau o locuţiune verbală
  Um Missverständnissen vorzubeugen, sollten Sie ihn sofort anrufen.
  Pentru a evita neînţelegerile, ar trebui să îl sunaţi imediat.
• un participiu trecut
  Unterschrieben ist der Vertrag allerdings noch nicht.
  Contractul nu a fost totuşi semnat încă.
• Dadurch freilich wurden all unsere Pläne zunichte gemacht.
  Desigur asta ne-a stricat toate planurile.
• o propoziţie subordonată

Următoarele cuvinte ce pot apărea pe prima poziţie într-o propoziţie nu sunt considerate a fi un element propriu-zis, şi fiecare este urmat de câte o virgulă:

• ja - da
• nein -nu
• also - prin urmare
• so - astfel
• nun - acum
• na 
• ach - oh
• das heißt 
• im Gegenteil - din potrivă
• wissen Sie/weißt du
• sehen Sie/siehst du
• verstehen Sie/verstehst du
• wie gesagt
• mit anderen Worten - cu alte cuvinte
• unter uns gesagt - între noi fie vorba

Das heißt, Sie sind die ganze Woche verreist?

Asta înseamnă că sunteţi plecat toată săptămâna.

Poziţia convenţională pentru participiul trecut, sau pentru vb. la infinitiv determinat de verbe modale sau vb. werden, este finalul propoziţiei sau frazei.

Das habe ich ihm schon öfters gesagt.

I-am spus aceasta deseori.

Könntest du nicht bis Dienstag bleiben?

Nu poti sta până Marţi?

În cazul în care avem şi un verb la infinitiv (de ex, care determină un verb modal), dar şi un participiu perfect în aceeaşi prop., vb la infinitiv va precede part. perf.:

Er hat es nicht machen gedurft.

Nu i-a fost permis să facă asta.

În construcţiile pasive, participiul perfect precede verbul werden.

Muss der Vertrag heute noch unterschrieben werden?

Trebuie contractul să fie semnat azi?

Particulele separabile stau pe ultimul loc.

Er steht immer um sieben Uhr auf.

Două propoziţii principale (coordonate)

Într-o frază cu două sau mai multe propoziţii principale legate printr-o conjucţie coordonatoare aber, denn, oder, sondern, und, verbul de conjugat este al doilea element în fiecare propoziţie.

Rudi fiel auf den Boden, und Peter lachte laut.

Rudi a căzut pe podea şi Peter a râs tare.

Dacă subiectul propoziţiilor este acelaşi, el poate fi omis din a doua prop.:

Wir spielten jeden Tag Fußball oder (wir) gingen spazieren.

Noi ne jucăm în fiecare zi fotbal sau (noi) mergeam la plimbare.

Întrebări directe şi imperativul

După cuvintele interogative wer, was, wie, warum, wo, wann, womit, wovon etc, verbul îşi păstrează poziţia secundă:

Wo sind meine Schuhe?

Unde îmi sunt pantofii?

În toate celelalte întrebări directe însă, verbul de conjugate stă pe primul loc:

Ist die Technik gesundheitsschädliche?

În cazul verbelor la imperativ, acestea ocupă din nou locul întâi (vezi art. modul imperativ).

Noţiuni introductive despre substantiv

1.Genul substantivelor

La fel ca şi în cazul limbii române, substantivele din limba germană pot avea unul din cele trei cazuri: masculin, feminin sau neutru. Dacă un articol precede un substantiv, el va indica genul:

masculin	feminin	neutru
der Mann	die Frau	das Kind
der Wind	die Lampe	das Tier
der Apfel	die Sonne	das Buch
der Löffel	die Gabel	das Messer

Din păcate, genurile substantivelor din limba germană nu corespund cu cele din limba română. Prin urmare ele trebuiesc învăţate. Mai jos sunt prezentate câteva reguli care ajută la determinarea genului unui substantiv.

Masculin

• substantive care denotă fiinţe de sex bărbătesc: der Vater, der Onkel, der Hahn, der König
• substantivele cu terminaţia -er, care au fost formate din verbe :
  • der Fahrer, de la fahren
  • der Erfinder, de la erfinden

Feminin

• substantive care denotă fiinţe de sex femeiesc: die Mutter, die Tante, die Henne
• substantivele cu terminaţiile: -ei, -ie, -heit, -keit, -ik, -schaft, -tät, -tion, -ung : die Geologie,
  die Gesundheit, die Freundlichkeit, die Musik, die Freundschaft, die Universität, die Rotation, die Sammlung
• substantive cu terminaţia -in (sufix adăugat de obicei la subst. masculine) : die Nachbarin de la der Nachbar, die Freundin de la der Freund, die Königin de la der König 
• multe din substantivele terminate în -e

Neutru

• substantive cu sufix diminutival -chen / -lein
• substantive formate direct din verbe

  subst.	verb
  das Singen	singen
  das Leben	leben
  das Streben	streben

• subst. care se termină în -ium, -tum, -ment, şi -sei

2.Cuvinte compuse

Deseori veţi întâlni în limba germană cuvinte formate din mai multe cuvinte simple :

• der Abend + das Land : das Abendland
• die Eier + der Auflauf : der Eierauflauf

Genul acestor cuvinte este determinat de ultima componentă.

3.Formele de plural

Cunoaşterea formelor de plural este esenţială pentru a înţelege un text sau pentru a putea comunica.
Există 5 mari grupe de plural, dupe felul în care se formează acesta :

gr. I	-	subst. care nu primesc niciun fel de desinenţă la plural; uneori pot primi Umlaut
der Teller - die Teller	der Apfel - die Äpfel
gr. II	-e	subst. care primesc la nominativ plural desinenţa -e; deseori primesc Umlaut
der Tisch - die Tische	der Stuhl - die Stühle
gr III	-er	subst. care primesc -er la N. pl.; toate subst. care au a/o/u/au în rădăcină primesc Umlaut
das Glas - die Gläser
gr IV	-en / n	subst. care primesc la N. pl. -en/n; nu primesc niciodată Umlaut
der Student - die Studenten
gr. V	-s	Din această grupă fac parte subst. de origine negermană. Acestea primesc -s şi nu pot avea nici ele Umlaut.
der Park - die Parks

O scurtă introducere asupra cursului de germană

Care este scopul acestui site?

Acest blog îşi propune să devină o resursă de încredere pentru oricine îşi propune să înveţe limba germană. În acest scop, se va urmări dispunerea sub formă de articole concise elementele care duc la o înţelegere a acestei limbi.

Cui îi este destinat?

În principiu, oricine doreşte să îşi îmbunătăţească capabilităţile de comunicare în limba germană poate beneficia din articolele de pe acest blog, însă nu poate exista o singură resursă care să îndeplinească toate rolurile. Învăţarea unei limbi este un proces complex.

De aceea, articolele sunt mai degrabă destinate persoanelor deja familiare cu un vocabular de bază şi o pronunţie, lucruri care sunt mai dificil de obţinut dintr-un manual, sau un site. Dar asta nu înseamnă că un începător motivat nu poate face faţă.

Care este modalitatea optimă de a învăţa o limbă străină?

În opinia mea, pentru a învăţa o limbă străină este indicat a începe cu baza sau structura limbii respective, adică gramatica. Această familiaritate cu gramatica va oferi atât o încredere în vorbire, cât şi capacitatea de a înţelege rapid şi uşor structuri noi, sau elemente de vocabular a căror asimilare ar fi mai dificilă.

După ce se ajunge la o familiaritate cu regulile de bază a gramaticii, studiul poate fi concentrat asupra dezvoltării vocabularului, a pronunţiei şi a altor componente secundare. Acestea se asimilează mai uşor prin lectura materialelor germane (cărţi, ziare, cărţi audio), în general prin expunerea la cât mai multe resurse în această limbă.

Desigur, gramatica nu poate fi studiată într-un mediu complet izolat de celelalte componente ale limbii, e nevoie atât de un vocabular de bază cât şi de pronunţie pentru a studia regulile gramaticale. Acestea însă se pot obţine pe parcurs.

Ce am nevoie pentru a urmări articolele?

Un dicţionar este o unealtă evidentă la acest capitol, eventual şi un caiet pentru a nota şi revizui cuvintele noi.
Întrucât majoritatea articolelor prezentate pe acest blog vor insista asupra chestiunilor ce ţin de gramatica limbii germane,  va fi necesară o familiaritate cu noţiuni gramaticale generale, sau ale limbii române.

Dar cel mai important element este motivaţia. Fără motivaţia necesară, nu se poate ajunge la destinaţia dorită, indiferent de resursele şi materialele de studiu a limbii de care se dispune.

Consider că o secţiune de genul "De ce să învăţ limba germană" nu are niciun sens din motivul menţionat mai sus. Nu cred că cineva investeşţe efortul necesar asimilării unei limbi pentru un motiv aleatoriu, fără o motivaţie serioasă.

În ultimul rând, sper ca aceste materiale să fie folositoare cât mai multor persoane, şi voi încerca să ridic standardul de calitate într-un proces de continuă dezvoltare.