vineri, 31 august 2012

Participiul prezent și trecut

Pe lângă utilizarea în formarea timpurilor compuse, participiile sunt utilizate și ca adjective sau în propoziții subordonate participiale. În limba germană sunt numite das erste Partizip și das zwite Partizip, deoarce nu există o legătură directă între timpul verbal și participii.

Utilizări:

  • Participiul prezent arată că o acțiune se petrece în același timp cu acțiunea verbului predicativ:
    Den Schildern folgend, fanden sie das Krankenhaus.
  • Sensul participiului trecut diferă în funcție de verb astfel: la verbele intranzitive, acesta are un sens activ (nu pasiv) și indică că acțiune s-a petrecut înainte de cea a verbului principal:
    Der neue Lehrer, in Freiburg angekommen, suchte das Gymnasium auf.

    Participiul trecut al verbelor tranzitive are un sens pasiv. Dacă acțiunea indicată este continuă, aceasta are loc simultan cu acțiunea verbului predicativ. Dacă acțiunea este instantanee, aceasta a avut loc înainte de verbul predicativ:

    Der Zug, von zwei Lokomotiven gezogen, fuhr in den Bahnhof ein.
    Der Flüchtling, von seinen Freunden gewarnt, verließ sein Versteck.

Utilizarea adjectivală a participiului

Această utilizare este cea mai comună utilizare, în afară de formarea timpurilor compuse:

  • die schreienden Vögel
  • mein verlorener Schirm
  • der gehasste Feind

La fel ca orice adjective, ele pot fi folosite și ca substantive:

die Streikenden, der Sterbenden

sau ca adverbe:

Er hat die Sache überraschend schnell erledigt.

Construcții participiale extinse

În limba germană puteți întâlni construcții sau propoziții subordonate cu rol adjectival care determină un substantiv, precum:

Die um ihre eigenen Arbeitsplätze fürchtenden Stahlarbeiter wollten nicht streiken.
Ich habe dieses von meinem Vetter warm empfohlene Buch mit Genuss gelesen.

Astfel de construcții sunt întâlnite mai des în cazu registrului formal, și nu în vorbirea populară. Între articol și substantiv poate apărea o distanță semnificativă.

sâmbătă, 18 august 2012

Infinitivul. Infinitivsatz

Acest articol prezintă utilizările uzuale ale infinitivului, un mod verbal nepredicativ, în limba germană.

Formele infinitivului

Infinitivul simplu

Infinitivul simplu este cel pe care îl găsim în dicționar. Pentru majoritatea verbelor acesta se termină în en, mai puțin câteva care au terminația -n: sein, tun + vb. a căror rădăcină se termină în el, er.

Infinitivul compus

Reprezintă infinitivul verbelor auxiliare haben, sein sau werden, care pot fi combinate cu un participiu perfect al unui alt verb pentru a forma infinitive compuse:

  • infinitiv la perfect: gesehen haben/ angekommen sein
  • infinitiv pasiv: verletzt werden / verletzt sein
  • infinitiv pasiv la perfect: verletzt worden sein

Infinitivul la perfect indică faptul că o acțiune s-a petrecut înaintea acțiunii indicate de verbul predicativ.

Infinitivul cu zu

În unele situații (despre care discutăm în această secțiune) infinitivul este însoțit de particula zu.

Formele infinitivului cu zu
  • în cazul verbelor simple și a verbelor cu particulă inseparabilă, zu precede imediat verbul, fiind separat de acesta în scris:
    Sie fing an zu schreiben.
  • în cazul verbelor cu particulă separabilă, zu este poziționat între particulă și verb, totul fiind scris într-un cuvânt:
    Sie wollte mit diesem Mann umzugehen.
  • la infinitivele compuse, zu precede verbul auxiliar (haben, sein sau werden):
    Sie behauptete betrogen worden zu sein.
  • analog, dacă avem un verb modal auxiliar, zu vine între verbul principal și acesta:
    Es freut mich Sie hier begrüßen zu dürfen.

Utilizările infinitivului cu zu

Infinitivsatz

Infinitivsatz este o propoziție secundară care determină un substantiv, verb sau adjectiv în propoziția principală. Infinitivul cu zu vine la finalul acestei propoziții (la fel cum ar veni verbul într-o propoziție subordonată).

Er gab mir die Erlaubnis in Berlin zu bleiben.

De obicei, propoziția infinitivală subordonată este separată de propoziția principală (adică NU este inserată în propoziția principală după partea de propoziție pe care o determină).

Wir hatten vor im Urlaub nach Rom zu fliegen.
și nu Wir hatten im Urlaub nach Rom zu fliegen vor.

Cu toate acestea există câteva excepții, cum sunt verbele "semi-auxiliare", în cazul cărora Infinitivsatz-ul trebuie integrat în propoziția principală. O listă cu aceste verbe poate fi găsită în secțiunile următoare. De asemenea, acest lucru se poate face și în cazul unei propoziții introduse de un pronume relativ.

Seine Brutalität ist nicht mehr zu ertragen gewesen.

Integrarea propoziției subordonate infinitivale cu propoziția principală este formată doar din subiect și predicat.

Diesen Vorgang wollen wir zu erklären versuchen.
Un Infinitivsatz poate fi subiectul unei propoziții. Dacă acest subiect vine după verb, el este deseori precedat de pronumele es.
Ihn zu überzeugen wird nicht leicht sein.
Es war mich nicht möglich früher zu kommen.
La fel, acest tip de propoziții pot fi și complementul direct al unui număr de verbe. Însă nu orice verb poate primi un astfel de complemnt (de exemplu verbele care indică o dorință, o afirmație, o gândire nu pot primi complement infinitivale).
Ich hoffe dich bald widersehen zu können.
Ich gebe zu das gesagt zu haben.
Verbe "semi-auxiliare"

Există o serie de verbe care sunt folosite de cele mai multe ori împreună cu infinitivul. Astfel, rolul lor este de a modifica înțelesul verbului folosit la infinitiv, analog unui verb auxiliar, deci putem admite denumirea de "semi-auxiliare".

O caracteristică importantă a verbelor semi-auxiliare este faptul că întotdeauna incorporează propoziția subordonată infinitivală:
Sie hat uns zu verstehen gegeben, dass sie morgen kommt.
... als das Boot zu kentern drohte

Mai jos este o listă cu cele mai importante verbe din această categorie:

  • bleiben - a rămâne
    Das bleibt noch zu diskutieren.
  • brauchen - a avea nevoie, când este folosit cu o negație (precum nur, bloß)
    Du brauchst nur anzurufen, und ich komme sofort.
  • drohen - a amenința, când subiectul este un obiect,
    Oskars Herz drohte zu Stein zu werden.
  • haben - când exprimă necesitate sau obligație, o alternativă la sollen/ müssen
    Ich habe mehrere Briefe zu schreiben.
  • scheinen - a părea
    Ihm schien es zu gefallen.
  • sein - a fi, în unele contexte:
    Ist der Direktor heute zu sprechen?
    Das Haus ist zu verkaufen.
  • stehen - poate fi folosit împreună cu infinitivul cu verbe precum befürchten, erwarten, hoffen:
    Es steht zu erwarten, dass er bald nachgibt.
  • versprechen - a promite:
    Das Wetter verspricht schön zu werden.
  • wissen - a ști:
    Er weiß mit den Leuten umzugehen.

Infinitivul cu zu după adjective

Există câteva adjective precum einfach, interessant, schwer, schwierig, care pot fi folosite împreună cu o construcție infinitivală:

Diese Aufgabe ist einfach zu lösen.
Er ist leicht zu überzeugen.

Infinitivul cu zu după prepoziții

Infinitivul cu zu poate fi folosit după câteva prepoziții, (um, ohne, (an) statt, außer). Acestea pot fi folosite în loc de unele construcții adverbiale.

  • um ... zu poate exprima:
    • scop, echivalentul unei propoziții introduse prin damit:
      Ich konnte nichts tun um ihn zu beruhigen.
    • poate fi folosit după un adjectiv modificat cu zu sau genug:
      Er ist zu jung um alles zu verstehen.
  • ohne ... zu
    Er verließ das Haus ohne gesehen zu werden.

    În cazul în care subiectul celor două propoziții diferă, se poate folosi conjuncția ohne dass : Er verließ das Haus, ohne dass ich ihn sah.

  • (an)statt zu - în loc să (există și alternativa (an)statt dass) :
    Er hat gespielt (an)statt zu arbeiten.
  • außer ... zu - în afară să :
    Wass konnten sie tun außer zu protestieren?

    Această utilizare este mai recentă, fiind des întâlnită utilizarea unui verb substantivizat (außer Schlafen). În cazul unui schimb de subiect, se folosește außer dass.

Infinitivul fără zu

Este întâlnit în mai puține situații, dar aceste situații sunt mult mai comune.

  • Verbe modale (dürfen, können, mögen, müssen, sollen, wollen)
    Ich musste heute früh aufstehen.

    Verbul brauchen, deși este considerat un verb modal, este folosit cu zu în mod normal, deși poate fi întâlnit fără zu în limba vorbită.

  • câteva verbe de percepție (fühlen, hören, sehen, spüren)
    Ich sah ihn ins Zimmer kommen.
    Sie hörte das Kind weinen.

    O alternativă la aceste construcții este o propoziție subordonată introdusă prin wie:

    Ich spürte, wie sein Einfluss wuchs.
  • lassen - când are unul din sensurile de a : permite, lăsa, a cauza, a face:
    Er ließ mich das Buch behalten.
    Sie ließ den Schlosser die Tür reparieren.
  • unele verbe de mișcare (gehen, fahren, kommen, schicken) - verbul la infinitiv exprimă scopul mișcării:
    Wir gehen heute schwimmen.
    Sie hat den Großvater einkaufen geschickt.
  • bleiben, finden, haben urmate de un verb de poziție:
    Er blieb im Zimmer sitzen.
De remarcat este că în unele situații, infinitivul este folosit în loc de participiul perfect : verbe modale, uneori lassen etc.

Infinitivul substantivizat

Majoritatea verbelor din limba germană pot fi folosite și ca substantive. Ele apar foarte frecvent în vorbire, fiind întâlnite de cele mai multe ori la singular. Mai jos vom prezenta câteva utilizări frecvente împreună cu prepoziții:

  • beim + infinitiv substantivizat - un mod de a exprima perioada unui proces, "în timpul"
    Beim Erwachen am Morgen lächle ich.
    Die Brücke war so dicht mit vierstöckigen Häusern bebaut, dass man beim Unterschreiten den Fluss nicht zu Gesicht bekam.
  • zum + infinitiv substantivizat - indică scopul
    Zum Fußballspielen ist der Garten viel zu klein.
    Der Kaffee ist zu heiß zum Trinken.
  • bis zum + infinitiv substantivizat - "până când"
    Bitte bewahren Sie den Fahrschein bis zum Verlassen des Bahnhofs.
  • zum + infinitiv substantivizat + verbele bringen și kommen - indică terminarea unei acțiuni
    zum Halten bringen/kommen

luni, 13 august 2012

Pasivul

Există două tipuri de pasive în limba germană: pasivul cu werden și pasivul cu sein. Acestea se formează cu verbul auxiliar werden resp. sein, plus participiul perfect al verbului:

Pasivul cu werden:Die Stadt wird zerstört.Ich wurde verletzt.
Pasivul cu sein>Die Stadt ist zerstört.Ich war verletzt.

Pasivul cu werden poate fi întâlnit cu numele de Vorgangspassiv (Vorgang = process), iar pasivul cu sein Zustandspassiv. Mai jos sunt prezentate formele celor două tipuri de pasive:

PrezentPerfectViitor
ich werde gelobt ich bin gelobt worden ich werde gelobt werden
du wirst gelobt du bist gelobt worden du wirst gelobt werden
er/sie/es wird gelobt er/sie/es ist gelobt worden er/sie/es wird gelobt werden
wir werden gelobt wir sind gelobt worden wir werden gelobt werden
ihr werdet gelobt ihr seid gelobt worden ihr werdet gelobt werden
sie/Sie werden gelobt sie/Sie sind gelobt worden sie/Sie werden gelobt werden
ImperfectMai-mult-ca-perfectViitor anterior
ich wurde gelobt ich war gelobt worden ich werde gelobt worden sein
du wurst gelobt du warst gelobt worden du wirst gelobt worden sein
er/sie/es wurde gelobt er/sie/es war gelobt worden er/sie/es wird gelobt worden sein
wir wurden gelobt wir waren gelobt worden wir werden gelobt worden sein
ihr wurdet gelobt ihr wart gelobt worden ihr werdet gelobt worden sein
sie/Sie wurden gelobt sie/Sie waren gelobt worden sie/Sie werden gelobt worden sein
PrezentImperfectImperativ
ich bin verletzt ich war verletzt
du bist verletzt du warst verletzt Sei gegrüßt!
er/sie/es ist verletzt er/sie/es war verletzt
wir sind verletzt wir waren verletzt
ihr seid verletzt ihr wart verletzt Seid gegrüßt!
sie/Sie sind verletzt sie/Sie waren verletzt Seien Sie gegrüßt!

Câteva obsevații despre formarea pasivului:

  • cu werden
    După cum se poate observa din tabel, participiul trecut al verbului werden nu are prefixul ge- când este folosit când intră în formarea pasivului la timpul perfect.
    Formele de pasiv cu werden la imperativ sunt foarte rar întâlnite. De obicei se folosește pasivul cu sein în acest scop.
  • cu sein

    Doar formele de prezent, imperfect și imperativ sunt întâlnite mai des.

La fel ca la orice timp compus, participiul este poziționat pe ultima poziție în propoziția principală. În propoziția secundară, participiul este poziționat la sfârșitul propoziției înainte de verbul auxiliar.

miercuri, 8 august 2012

Timpurile verbale

Timpurile simple : prezentul și imperfectul

Aceste timpuri formează conjugarea de bază a verbului. Toate aceste conjugări se formează prin rădăcina verbului la care se adaugă terminații specifice, sau prin modificarea unei vocale din rădăcină, de exemplu.

Verbe tari. Verbe slabe

Verbele slabe și cele tari diferă în primul rând prin modul în care formează imperfectul și participiul trecut. Verbele slabe au terminația -te la imperfect și -t la part. trec, pe când verbele tari suferă schimbări de vocală și au de obicei terminația -en la part. trec.

În rest, vb. slabe și tari au aceleași terminații care indică persoana, numărul la cele două timpuri verbale simple și modul imperativ, și au aceleași afixe la modurile nepredicative. Tabelul de mai jos arată o conjugare a unor verbe slabe în constrat cu câteva verbe tari

SlabTare
Infinitivkaufenwartenwandernsingen
Participiu prezentkaufendwartendwanderndsingend
Participiu trecutgekauftgewartetgewandertgesungen
Prezentich kaufeich warteich wand(e)reich singe
du kaufstdu wartestdu wanderstdu singst
er kaufter warteter wanderter singt
wir kaufenwir wartenwir wandernwir singen
ihr kauftihr wartetihr wandertihr singt
sie/Sie kaufensie/Sie wartensie/Sie wandernsie/Sie singen
Imperfectich kaufteich warteteich wanderteich sang
du kauftestdu wartetestdu wandertestdu sangst
er/sie/es kaufteer/sie/es warteteer/sie/es wanderteer/sie/es sang
wir kauftenwir wartetenwir wandertenwir sangen
ihr kauftetihr wartetetihr wandertetihr sangt
sie/Sie kauftensie/Sie wartetensie/Sie wandertensie/Sie sangen

Câteva observații cu privire la terminațiile verbelor la timpurile simple:

  1. Verbele care se termină în -d sau -t, sau -m/n după o consoană adaugă un -e înainte de terminațiile -t, -st, și -te-ul de la imperfect:

    du arbeitest, er arbeitet, er arbeitete etc

  2. Verbe a căror rădicină se termină în -s, -ß, -x, -z elimină -s-ul din terminația -st la pers. a II-a singular a prezentului:

    du rast (rasen), du faxt(faxen), du grüßt (grüßen)

  3. Verbe a căror rădăcină se termină în -er/-el

    După cum se poate observa din tabel în cazul wandern, aceste verbe diferă puțin ca conjugare. La infinitiv, și la pers. I și III pl., au -n ca terminație (wandern, klingeln).

    La pers. I sg a prezentului și a imperativului, -e-ul din rădăcină este eliminat la verbele cu -el și uneori și la verbele cu -er (ich klingle).

Verbe neregulate

Este vorba despre "sein", "haben", "werden", cele 6 verbe modale (müssen, dürfen, können, mögen, sollen, wollen) și verbul "wissen". Mai jos veți găsi conjugările la toate aceste verbe.

sein haben werden
Participiu prezent seiend habend werdend
Participiu trecut gewesen gehabt geworden
Prezent ich bin ich habe ich werde
du bist du hast du wirst
er/sie/es ister/sie/es hater/sie/es wird
wir sindwir habenwir werden
ihr seidihr habtihr werdet
sie/Sie sindsie/Sie habensie/Sie werden
Imperfect ich warich hatteich wurde
du warst du hattest du wurdest
er/sie/es warer/sie/es hatteer/sie/es wurde
wir warenwir hattenwir wurden
ihr wartihr hattetihr wurdet
sie/Sie warensie/Sie hattensie/Sie wurden
Imperativul
singularsei!hab!werde!
pluralseid!habt!werdet!
politețeseien Sie!haben Sie!werden Sie!
Conjugarea verbelor auxiliare + wissen
dürfenkönnenmögenmüssensollenwollenwissen
Prezentichdarfkannmagmusssollwillweiß
dudarfstkannstmagstmusstsollstwillstweißt
er/sie/esdarfkannmagmusssollwillweiß
wirdürfenkönnenmögenmüssensollenwollenwissen
ihrdürftkönntmögtmüsstsolltwolltwisst
sie/Siedürfenkönnenmögenmüssensollenwollenwissen
Imperfectichdurftekonntemochtemusstesolltewolltewusste
dudurftestkonntestmochtestmusstestsolltestwolltestwusstest
er/sie/esdurftekonntemochtemusstesolltewolltewusste
wirdurftenkonntenmochtenmusstensolltenwolltenwussten
ihrdurftetkonntetmochtetmusstetsolltetwolltetwusstet
sie/Siedurftenkonntenmochtenmusstensolltenwolltenwussten
Participiu perfectgedurftgekonntgemochtgemusstgesolltgewolltgewusst
Câteva observații
Participiul trecut al verbului werden nu are prefixul "ge" când este folosit ca verb auxiliar pentru construirea pasivului. (Er ist gelobt worden)
Participiul prezent și imperativul verbelor modale nu sunt folosite.
Participiul perfect al verbelor modale este rar folosit, el este de obicei înlocuit cu infinitivul.(Ich habe es machen müssen).

Timpuri compuse

Timpurile compuse (perfectul, viitorul) se formează cu ajutorul verbelor auxiliare haben, sein, werden. Perfectul este format din haben sau sein la forma corespunzătoare + participiul perfect al verbului, pe când viitorul este format din werden + infinitivul verbului. De exemplu:

  • perfect: ich habe gekauft - am cumpărat
  • mai mult ca perfectul:ich hatte gekauft - cumpărasem
  • viitor:ich werde kaufen - voi cumpăra
  • viitor anterior(perfect): ich werde gekauft haben - voi fi cumpărat

Toate aceste forme sunt exemplificate mai pe larg în tabelul de mai jos. Pentru mai multe detalii, consultați pagina de utilizare a timpurilor.

cu habencu sein
Perfectichhabe gemachthabe gesungenbin geblieben
duhast gemachthast gesungenbist geblieben
er/sie/eshat gemachthat gesungenist geblieben
wirhaben gemachthaben gesungensind geblieben
ihrhabt gemachthabt gesungenseid geblieben
sie/Siehaben gemachthaben gesungensind geblieben
Mai-mult-ca-perfectichhatte gemachthatte gesungenwar geblieben
duhattest gemachthattest gesungenwarst geblieben
er/sie/eshatte gemachthatte gesungenwar geblieben
wirhatten gemachthatten gesungenwaren geblieben
ihrhattet gemachthattet gesungenwart geblieben
sie/Siewaren gemachtwaren gesungenwaren geblieben
Viitorichwerde machenwerde singenwerde bleiben
duwirst machenwirst singenwirst bleiben
er/sie/eswird machenwird singenwird bleiben
wirwerden machenwerden singenwerden bleiben
ihrwerdet machenwerdet singenwerdet bleiben
sie/Siewerden machenwerden singenwerden bleiben
Viitor anteriorichwerde gemacht habenwerde gesungen habenwerde geblieben sein
duwirst gemacht habenwirst gesungen habenwirst geblieben sein
er/sie/eswird gemacht habenwird gesungen habenwird geblieben sein
wirwerden gemacht habenwerden gesungen habenwerden geblieben sein
ihrwerdet gemacht habenwerdet gesungen habenwerdet geblieben sein
sie/Siewerden gemacht habenwerden gesungen habenwerden geblieben sein

Haben sau sein la perfect?

Perfectul se formează cu haben sau sein în funcție de înțelesul verbului.

Verbe care formează perfectul cu sein:

Toate verbele din această categorie sunt intranzitive(adică nu acceptă un complement direct în acuzativ).

  • Verbe intranzitive de mișcare:
    Ich bin in die Stadt gegangen.
    Ihr wart auf die Mauer geklettert.
    Wir sind aus dem Haus entkommen.
  • Verbe intranzitive care indică o schimbare de stare (multe dintre aceste verbe au prefixul er sau ver)
    Sie ist schon eingeschlafen.
    Mein Buch ist verschwunden.
    Die Blumen sind verwelkt.
  • Majoritatea verbelor care înseamnă a reuși, a se întâmpla, a eșua etc.

    begegnen (a întâlni, din întâmplare), felschlagen, gelingen(a reuși), geschehen(întâmpla), glücken(a reuși), missglücken(eșua), misslingen(eșua), passieren(întâmpla), vorgehen, vorkommen, zustoßen - a se întâmpla

  • Verbele bleiben și sein

Verbele care formează perfectul cu sein

Restul verbelor, care nu au fost menționate mai sus, intră în această categorie. Pe scurt, verbele tranzitive, reflexive, verbele intranzitive, dar care nu indică o schimbare de stare, sau o mișcare, majoritatea verbelor impersonale, verbele modale etc. Atenție însă că unele verbe pot folosi în unele situații sein, în altele haben, în funcție de sens de exemplu:

Sie ist nach Stuttgart gefahren.
Ich habe ihn nach Hause gefahren.

luni, 6 august 2012

Verbul : introducere, conjugare

Acesta este primul articol dintr-o serie în care vom discuta în detaliu despre verb în limba germană. În germană, verbele au aceleași categorii gramaticale ca și în limba română și anume: timp, mod, persoană și număr. În acest articol vom vorbi despre conjugarea verbelor, adică despre formele pe care acesta le ia.

Conjugarea verbelor

În dicționar, verbele sunt date în forma de infinitiv, care se termină fie în -en sau -n (ex. kaufen, singen, wandern). Dacă eliminăm terminație -(e)n, obținem rădăcina verbului. De la această rădăcină se obțin formele verbului la diferitele categorii gramaticale, prin adăugarea unor terminații și uneori schimbarea unei vocale.

  • nr. și persoana verbului La fel ca în limba română, între verb și subiect există o corespondență, realizată prin terminații adăugate la rădăcină.
    Per. IPer. IIPer. III
    singularich kaufedu singster/sie/es wandert
    pluralwir kaufenihr singtsie wandern

    Verbele care au o corespondență cu subiectul, care se acordă cu subiectul se numesc verbe finite.

  • timpul acțiunii, a procesului indicat de verb

    Timpul se indică tot prin terminații (și uneori schimbarea vocalei).

    PrezentImperfect
    ich kaufeich kaufte
    du singstdu sangst
    er wanderter wanderte

    Limba germană are două timpuri verbale simple (formate printr-un singur cuvânt), prezentul și imperfectul ilustrate mai sus. Celelalte timpuri sunt timpuri compuse realizate prin verbele auxiliare haben, sein, werden și participiu trecut, sau infinitivul verbului.

    PerfectMai mult ca perfectulViitor
    ich habe gekaufter hatte gekauftsie werden kaufen
    ich habe gesungener hatte gesungensie werden singen
    ich habe gewanderter hatte gewandertsie werden wandern

    Problema utilizării timpurilor verbale este tratată în articolul timpuri verbale.

  • modul verbului

    Modul verbal indică dacă verbul arată un adevăr(o certitudine), o posibilitate sau o comandă. Germana are astfel trei moduri :

    • indicativ - fapt
    • conjunctiv - posibilitate
    • imperativ - comandă
    indicativconjunctivimperativ
    sie kauftsie kauftkaufe!
    sie singtsie sängesingt!
    sie sind gewandertsie würden wandernwandern Sie!

    Aici vom vorbi mai mult despre modurile verbale.

  • realția dintre verb și restul propoziției - diateza

    Vorbim aici despre diateza verbului (în principiu diateza activă și cea pasivă). Germana are două forme de pasiv, formate cu participiul perfect al verbului și verbulul auxiliar werden(pasivul cu werden) sau sein (pasivul cu sein):

    activpasiv cu werdenpasiv cu sein
    Sie zerstören die StadtDie Stadt wird zerstörtDie Stadt ist zerstört
    Er kaufte das BuchDas Buch wurde gekauftDas Buch war gekauft

    Mai multe detalii în articolul despre pasiv.

  • Participiul și infinitivul

    Aceste forme ale verbelor nu au o corespondență cu subiectul și prin urmare nu sunt finite. După cum am observat, ele pot intra în alcătuirea unor timpuri verbale compuse, dar vom discuta în detaliu despre utilizarea lor în articolul următor.

    infinitivparticipiu prezentparticipiu trecut
    kaufenkaufendgekauft
    singensingendgesungen
    wandernwanderndgewandert

Verbe slabe. Verbe tari

Există două tipuri principale de cojugare în germană, tare și slabă. Principala diferență se observă în formarea imperfectului:

  • verbele slabe primesc -te la rădăcină
    • kaufen - kaufte
    • machen - machte
    • wandern - wanderte
  • verbele tari modifică vocala din rădăcină
    • greifen - griff
    • fliegen - flog
    • singen - sang

    Majoritatea verbelor sunt slabe, regulare. Există mult mai puține verbe tari, dar majoritatea sunt foarte des întâlnite. Singura metodă de a știi dacă un verb este tare sau slab este de a-i învăța formele principale (infinitivul, imperfectul pers. I sg, part. perfect).

    Câteva verbe tari și neregulate veți găsi în articolul acesta. În general însă, majoritatea schimbărilor de vocală din rădăcina verbului (Ablaut) urmăresc câteva reguli simple, pe care le puteți observa în tabelul de mai jos:

    Schimbarea vocaleiExemplu
    ei - ie - iebleiben - blieb - geblieben
    ei - i - igreifen - griff - gegriffen
    i - a - usingen - sang - gesungen
    i - a - oschwimmen - schwamm - geschwommen
    ie - o - ofliegen - flog - geflogen
    e - a - ohelfen - half - geholfen
    e - a - egeben - gab - gegeben
    e - o - ofechten - focht - gefochten
    a - u - afahren - fuhr - gefahren
    a - ie - afallen - fiel - gefallen

Există și alte câteva verbe neregulare

  • câteva verbe slabe neregulate schimbă vocala la imperfect și participiu trecut(terminațiile normale ale verbelor slabe nu se schimbă).:
    • kennen - kannte - gekannt
    • bringen - brachte - gebracht
    • rennen - rannte - gerannt
    • denken - dachte - gedacht
  • câteva verbe tari neregulate schimbă atât consoană cât și vocală la imperfect și participiu trecut:
    • gehen - ging -gegangen
    • leiden -litt - gelitten
    • stehen - stand - gestanden
    • ziehen - zog - gezogen
  • verbele modale și wissen

    Cele 6 verbe modale (dürfen, können, mögen, müssen, sollen, wollen) și verbul wissen au forme de prezent neregulate. Multe dintre ele schimbă și o vocală la imperfect sau participiu trecut. Toate formele sunt prezentate în tabelul de pe pagina timpuri verbale.

    • können - er kann, wir können - konnte, gekonnt
    • müssen - er muss, wir müssen - musste - gemusst
    • wissen - er weiß, wir wissen - wusste - gewusst
  • Verbele haben, sein, werden

    Aceste verbe sunt complet neregulate, și deoarece ele joacă atât un roluri de verbe predicative, cât și verbe auxiliare ele trebuiesc învățate la toate formele. Formele pot fi găsite la pagina de timpuri verbale.

Corespondența dintre subiect și verb

După cum am explicat mai sus, verbul finit se "acordă" cu subiectul ca persoană și număr. Mai jos sunt prezentate alte câteva reguli în această privință:

  1. Dacă subiectul este o propoziție secundară, verbul stă la persoana a III-a singular. (același lucru se întâmplă cu construcții infinitivale)
    Dass sie nichts tut, ärgert mich sehr.
    Mă enervează că ea nu face nimic.
    Sie wiederzusehen hat mich gefreut.
    M-am bucurat să o revăd.
  2. Dacă verbul sein este urmat de un substantiv la plural (ca nume predicativ), verbul are forma de plural, chiar dacă subiectul este la singular:
    Mein Lieblingsobst sind Kirschen..
    Fructele mele favorite sunt cireșele.

    De remarcat în special în combinație cu subiecte precum es, das sau alte pronume de gen neutru.

    Was sind das für Vögel?
    Sind es deine Handschuhe?
  3. Dacă subiectul este unul multiplu, verbul stă de obicei la plural:
    Andreas und sein Bruder sind gekommen.
  4. Dacă subiectul este format din mai multe substantive legate prin conjuncții disjunctive (sau). De remarcat construcția entweder oder
    Entweder Helmut oder Hans wir mir helfen.

joi, 2 august 2012

Pronume reflexive. Pronumele reciproc

Pronumele reflexiv

Pronumele reflexiv este un pronume care determină subiectul unei propoziții, de exemplu "Ich wasche mich" - mă spăl. Multe dintre forme sunt preluate de la pronumele personale, una din excepții fiind sich, forma pentru pers. a III-a singular și plural.

Există un număr mare de verbe care sunt folosite doar cu pronume reflexiv, la fel ca și în română (numite verbe reflexive). Tabelul de mai jos ilustrează formele pronumelor reflexive și două verbe reflexive : sich setzen(a se așeza), sich (das) einbilden (a-și imagina).

Acuzativ Dativ
ich setze mich ich bilde mir das ein
du setzt dich du bildest dir das ein
er/sie/es setzt sich er/sie/es bildet sich das ein
wir setzen uns wir bilden uns das ein
ihr setzt euch ihr bildet euch das ein
Sie setzen sich Sie bilden sich das ein
sie setzen sich sie bilden sich das ein

Exemple. Utilizări

  • După o prepoziție, pronumele reflexiv face referire la subiectul propoziției
    Er hatte kein Geld bei sich.
    Nu a avut bani la el.
    Sie schlossen die Tür hinter sich.
    Ei au închis ușa după ei.
  • Cu construcții infinitivale fără zu - în funcție de situație pronumele reflexiv poate determina sau subiectul sau complementul direct al propoziției
    • în mod normal, se referă la complementul direct:
      Er hörte seinen Freund sich tadeln.
      L-a auzit pe prietenul său învinovățindu-se.
    • un pronume non-reflexiv, se referă la subiectul propoziției:
      Er hörte seinen Freund ihn tadeln.
      L-a auzit pe prietenul său dând vina pe el.
    • un pronume reflexiv după o prepoziției se referă la subiect
      Eva ließ mich bei sich wohnen.
      Eva mă lăsa să stau la ea acasă.
  • În construcții infinitivale cu zu, alegerea pronumelui depinde de cine determină construcția infinitivală
    Karl versprach Peter, sich zu entschuldigen.
    Karl versprach Peter, ihn zu entschuldigen.
    Karl bat Peter, sich zu entschuldigen.
    Karl bat Peter, ihn zu entschuldigen.
  • selbst/selber sunt folosite împreună pentru a accentua persoana, echivalentul a "însumi"
    Ich habe selber/selbst mit dem Minister darüber gesprochen.
    Eu însumi am vorbit cu ministrul despre asta.
    Er hat selbst/selber den Brief gelesen.

Pronumele reciproc

Un echivalent în limba română ar fi "unul altuia". Nemții folosesc pronumele reciproc 'einander' pentru aceasta. Este mai rar întâlnit în vorbire, dar este singura opțiune când este folosit cu prepoziții (durcheinander, miteinander etc).

Sie sahen sich (/einander) oft.
Se vedeau des unul pe altul.
Wir gehen uns (/einander) aus dem Wege.
Ne evităm unul pe altul.
Wir verlassen uns aufeinander.
Ne bazăm unul pe altul.